Săptămâna 13
“Duceți-vă și faceți ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Și învățați-i să păzească tot ce v-am poruncit. Și iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului. Amin.”
Matei 28:19,20
Dacă te-ai întrebat vreodată care este responsabilitatea ta în lumea aceasta, în acest verset se află răspunsul. Duceți-vă și faceți ucenici din toate neamurile. Isus le-a spus acest lucru ucenicilor, dar această Mare Însărcinare este valabilă și pentru noi toți. Noi trebuie să facem ucenici ai lui Hristos din toate neamurile. De fapt, textul grecesc conține doar un verb: „faceți ucenici.”Restul formelor verbale sunt doar participii care modifică acest verb principal. A merge, a boteza, și a învăța sunt toate elemente ale ucenicizării. În acest proiect nu ești singur. “Și iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului.”Isus este cu tine să te ajute la acest lucru până când vremea pentru evanghelizare ajunge la final. Acesta este mandatul și motivul pentru care Dumnezeu ne lasă pe acest pământ-să aducem oameni din toate națiunile la Hristos, mergând, botezându-i, și apoi învățându-i ca să respecte tot ce Domnul a poruncit. Fii sigur că ești și tu parte din această îndatorire îmbucurătoare.
Săptămâna 12
Pe voi, cari erați morți în greșelile voastre, în firea voastră pământească netăiată împrejur, Dumnezeu v-a adus la viață împreună cu El, după ce ne-a iertat toate greșelile.
A șters zapisul cu poruncile lui, care stătea împotriva noastră și ne era potrivnic, și l-a nimicit, pironindu-l pe cruce.
Coloseni 2:13-14
Limbajul folosit în aceste versete îl putem înțelege privind prin prisma conceptelor judecătorești ale lumii antice. Atunci când o persoană era crucificată, lista cu crimele săvârșite era bătută în cuie pe cruce ca să demonstreze tuturor motivele pentru care se afla în această situație. Prin această ilustrație, apostolul Pavel vrea să spună că și rechizitoriul nostru de păcătoși, lista legilor pe care noi le-am încălcat, a fost luată și a fost batută în cuie pe o cruce. Însă noi personal nu a trebuit să murim pentru ele pentru că Isus a fost crucificat sub lista păcatelor noastre.
Noi eram morți în greșeli și necurați, însă toate acestea ni s-au iertat. Am fost luați din moarte și înviați pentru că Isus a fost răstignit sub lista păcatelor noastre. El a plătit pedeapsa în locul nostru, punctele acuzării noastre au fost bătute în Crucea Lui pentru ca întreaga lume să poată vedea că încălcările noastre de lege au fost transferate lui Isus Hristos, Cel fără păcat, singurul care putea să potolească mânia lui Dumnezeu față de noi. De aceea s-au scris atât de multe cântece și imnuri despre această Cruce, pentru că nu putem înceta să-i cântăm laude.
Săptămâna 11
Căci prin har ați fost mântuiți, prin credință. Și aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni.
Efeseni 2:8-9
În aceste versete sunt cuprinse toate elementele de care avem nevoie ca să înțelegem lucrarea de mântuire. Mântuirea este prin har…prin credință…este darul lui Dumnezeu, nu este prin fapte, ca să nu avem nici un motiv să ne mândrim cu vreo realizare personală. De altfel, singurul fel în care putem fi salvați este prin har, care înseamnă “favoare nemeritată”. Dumnezeu ne salvează prin îndurarea Sa, nu pentru că am câștigat mântuirea, pentru că am meritat-o sau am dobândit-o. Ba încă, apostolul Pavel subliniază că “aceasta nu vine de la voi”. “Aceasta” se referă la tot ce s-a spus înainte despre mântuire-nu doar la har, ci și la credință. Deși trebuie să credem pentru a fi mântuiți, noi suntem morți în greșelile și păcatele noastre, deci nu putem să credem. Ne este imposibil să facem acest lucru. Prin urmare, nu doar harul vine de la Dumnezeu, ci și credința necesară. Întreaga lucrare de mântuire este o minune a lui Dumnezeu. Noi îl primim pe Domnul Isus Hristos, dar Dumnezeu este Cel care ne trezește, ne dă puterea, priceperea și credința să facem aceasta. Nici unul din noi nu se poate lăuda cu ceva. Harul lui Dumnezeu este, preeminent în fiecare aspect al mântuirii.
Săptămâna 10
Legea Domnului este desăvârșită, și înviorează sufletul;
mărturia Domnului este adevărată și dă înțelepciune celui neștiutor.
Orânduirile Domnului sunt fără prihană, și veselesc inima;
poruncile Domnului sunt curate și luminează ochii.
Frica de Domnul este curată, și ține pe vecie;
judecățile Domnului sunt adevărate, toate sunt drepte.
Psalmul 19:7-9
Versetele de mai sus conțin șase titluri ale Sfintei Scripturi. Ca și Lege a Doamnului, Scriptura este standardul dat de Dumnezeu pentru comportamentul unui om. Ca și mărturie a Domnului, în Sfânta Scriptură Dumnezeu se dezvăluie pe Sine și ne descrie cine este El. Ca orânduiri ale lui Dumnezeu, ea este suma doctrinelor și principiilor pe care El dorește să le cunoaștem. Ca poruncă a Domnului, Scriptura este mandatul obligatoriu și autoritar pe care ni-l dă Dumnezeu. Referitor la frica de Domnul, ea este manualul după care ne temem de Domnul și ne închinăm Lui în mod adecvat. Și în al șaselea rând, ca și judecăți ale Domnului, Scriptura ne asigură despre verdictele lui Dumnezeu Însuși.
Aceste versete ne spun de asemene că Scriptura este perfectă și transformă în totalitate persoana din interior. Ea este sigură și demnă de încredere și îi face pe cei simpli înțelepți. Ea este dreaptă, aceasta referindu-se la o cale dreaptă ca și opusă uneia greșite, și aduce bucurii inimii. Scriptura este limpede și transparentă și face lucrurile să devină clare; chiar și lucrurile întunecoase le face să devină ușor de priceput. Ea este curată-fără vreun defect sau pată și nu este expusă la interpretare din punct de vedere cultural pentru că este eternă. Ea este și este adevărata, absolut dreaptă. Ce Carte extraordinară!
Săptămâna 9
Toată Scriptura este însuflată de Dumnezeu și de folos ca să învețe, să mustre, să îndrepte, să dea înțelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit și cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.
2 Timotei 3:16-17
Dacă sperăm să devenim vreodată puternici din punct de vedere spiritual și să facem fapte bune care să îl glorifice pe Dumnezeu, trebuie să începem cu învățătura care se opune păcatului și gândirii greșite și care apoi ne îndrumă să umblăm pe o cale dreaptă. Găsim adevărul care elimină orice eroare, care aduce cu sine corectitudine și credință corespunzătoare care ne îndreaptă pe calea neprihănirii în “toată Scriptura”. Toată Scriptura ne este dată prin inspirație de Dumnezeu și este de folos la aceasta. Scriptura ne aduce învățătură clară, instrucțiuni divine care demolează ceea ce e rău, construiește ceea ce este bun și ne pune pe drumul care ne învață cum să trăim o viață neprihănită ca să devenim maturi și echipați ca să facem fapte care să îl onoreze pe Dumnezeu. Toată Scriptura ne este dată prin inspirație de Dumnezeu. În limba greacă textul spune ca ea este “suflată de Dumnezeu.” Scriptura vine literalmente direct “din gura lui Dumnezeu.” Atunci când citești Biblia, citești Cuvântul lui Dumnezeu Însuși. Dumnezeu l-a insuflat, iar oamenii l-au scris. Cuvântul lui Dumnezeu cel viu și plin de autoritate este cel care ne descoperă adevărul care ne echipează pentru orice faptă bună.
Săptămâna 8
Și fără îndoială, mare este taina evlaviei… „Cel ce a fost arătat în trup, a fost dovedit neprihănit în Duhul, a fost văzut de îngeri, a fost propovăduit printre Neamuri, a fost crezut în lume, a fost înălțat în slavă.”
1 Timotei 3:16
Acest verset constituie o parte dintr-un imn de pe vremea bisericii primare. Însuși caracterul unitar, ritmul și paralela din textul original ne indică acest lucru. Cele șase versuri formează un sumar concis al Evangheliei. “Taina evlaviei” se referă simplu la Isus Hristos. Taină sau mister este ceva ascuns în Vechiul Teastament, dar care este acum revelat în Noul Taestament. Și taina cea mai mare este aceea a lui Dumnezeu întrupat, taina lui Isus Haristos, glorioasa realitate a încarnării.
Aceasta a devenit tema principală al acestui imn al bisericii primare. Dumnezeu s-a descoperit în trup uman prin nașterea din fecioară. El a fost neprihănit prin Duhul Său, neprihănit în mod absolut, sfânt în totalitate. Toți îngerii, cei sfinți și chiar cei căzuți l-au recunoascut. El a fost predicat printre popoare, a fost crezut de oamenii din Galileea și Iudeea. După învierea s-a au existat peste 500 de credincioși în Galileea, iar la fondarea primei biserici, în ziua Rusaliilor, 3000 de persoane au crezut în El. Odată cu înalțarea Lui la cer, a fost primit în slavă și așezat la dreapta Tatălui. Astfel, într-un singur verset ne este rezumată minunata viață a lui Isus Hristos.
Săptămâna 7
Sunt încredințat că acela care a început în voi această bună lucrare, o va isprăvi până în ziua lui Isus Hristos.
Filipeni 1:6
Verbul grecesc tradus aici prin “a început” este folosit doar de doua ori in Biblie: în acest pasaj și în Galateni 3:3, în amândouă locurile referindu-se la mân- tuire. Ceea ce spune este că Dumnezeu atunci când începe lucrarea de mântuire într-o persoană, El o duce la bun sfârșit, o desăvârșește. Trebuie să înțelegem că mântuirea are trei etape. Prima este justifi- carea, care are loc atunci când ne pocăim și începem să ne punem credința în Isus Hris- tos. Apoi începe cea de-a doua fază, care este sfințirea. Suntem în mod continuu separați de păcat; acesta fiind un aspect al mân- tuirii. Etapa a treia este glorificarea. Acest pas are loc atunci când noi părăsim lumea aceasta, intrăm în cer, suntem elibearți de trupul omenesc decăzut și noua creație este despovărată de orice pornire păcătoasă și de orice realitate a păcatului, ca să intrăm în perfecțiunea și sfințenia absolută a vieții veșnice. Ca și creștin, tu ai fost justificat. Ești sfințit, ești separat față de păcat prin lucrarea Duhului Sfânt în tine în mod progresiv și într-o zi vei fi glorificat, vei fi transformat asemenea lui Isus Hristos. Atât cât este posibil ca umanitatea glorificată să poată să fie asemenea dumnezeirii întrupate, noi vom fi ca și Isus Hristos!
Săptămâna 6
Totuși, El suferințele noastre le-a purtat, și durerile noastre le-a luat asupra Lui, și noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu și smerit. Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa, care ne dă pacea, a căzut peste El, și prin rănile Lui suntem tămăduiți. Noi rătăceam cu toții ca niște oi, fiecare își vedea de drumul lui; dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tutror.
Isaia 53:4-6
Isaia scrie în aceste versete despre Dum- nezeu care a așezat toate păcatele noastre pe Fiul Său, pe Domnul Isus Hristos. El a luat asupra Lui durerea greșelilor noastre, a purtat întristarea pentru nelegiuirea noastră, a fost străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Dar de cine și de ce a fost pedepsit? A fost pedep- sit, lovit și smerit de Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este Judecătorul. El este singurul care poate să determine pedeapsa adecvată pentru păcat; și Dumnezeu a aplicat această pedeapsă Fiului Său. L-a ales pe El pentru că nu a fost nimeni altcineva care să poată lua locul nostru, nici un alt Miel fără pată, nici o altă jertfă fără cusur. Deci, pentru ca noi să avem pace cu Dumnezeu, Isus a plătit prețul pentru păcatele noastre. Prin rănile Lui suntem vindecați din punct de vedere spiritual. Fiecare dintre noi și-a urmat calea lui păcătoasă și Domnul a adunat toate fărădelegile nostre și le-a așezat asupra Lui. Aceasta este realitatea extraordinară a lui Isus Hristos. El s-a dat pe Sine, Cel fără păcat, pentru cei păcătoși. Toți au păcătuit, dar oricui își pune încrederea in Isus Hristos, păcatele îi sunt iertate.
Săptămâna 5
“Nu știți că trupul vostru este Templul Duhului Sfânt, care locuiește în voi, și pe care L-ați primit de la Dumne- zeu? Și că voi nu sunteți ai voștri? Căci ați fost cumpărați cu un preț. Proslăviți dar pe Dumnezeu în trupul și în duhul vostru, cari sunt ale lui Dumnezeu.”
1 Corinteni 6:19,20
Duhul Sfânt locuiește în noi. Liter- almente noi suntem un templu în care Dumnezeu locuiește. Nu suntem ai noștri, ci am fost cumpărați, și prețul a fost sângele prețios al Domnului Isus Hristos, Mielul fără cusur și fără pată. În consecință, avem obligația să întrebuințăm acest templu al Duhului Sfânt într-un mod în care să îi aducă onoare lui Dumnezeu.
Am avut un prieten care odată a vizitat o mare catedrală din New York. Când a ajuns în dreptul mormântului Sfântului Iosif, de gâtul acestuia atârna un semn pe care scria: “Nu vă închinați. Altarul este defect”. Atunci prietenul meu și-a zis: „Mă întreb dacă nu sunt multe zile în care acest semn ar trebui agățat de gâtul meu: Nu te aștepta să îl vezi pe Hristos aici. Templul este defect.”
Trupul tău este acest altar, este un templu pentru Duhul Sfânt pentru că El își are locuința acolo. Câteodată îmi fac griji că în acest templu El este lipsit de lumină. Fii sigur că menții acest templu în ordine. Glorifică-l pe Dumnezeu în trupul și în duhul tău, căci ele sunt ale Lui.
Săptămâna 4
Căci Cuvântul lui Dumnezeu este viu și lucrător, mai tăietor decât orice sabie cu două tăișuri: pătrunde până acolo că desparte sufletul și duhul, încheieturile și măduva, judecă simțirile și gândurile inimii.
Evrei 4:12
Mulți oameni consideră Biblia ca fiind doar o carte care mângâie, dar Scriptura ne spune că ea este o sabie: vie, puternică, ascuțită. Ea taie și pătrunde în adâncimile sufletului și duhului, este cea care face de- osebire între gândurile și intențiile inimii. Nimic altceva nu poate să taie și să pene- treze așa cum o face Cuvântul lui Dumne- zeu. Putem să luăm ca exemplu psihologia sau filozofia, însă nici una din ele nu pot să ajungă până în adâncul sufletului omului așa cum poate face Cuvântul lui Dumnezeu. Motivul este acela că nimeni nu îl cunoaște atât de bine pe un om așa cum îl cunoaște Dumnezeu. Inima fiecăruia dintre noi este expusă înaintea lui Dumnezeu și Biblia este cea care demonstrează acea pătrundere adâncă în sufletul nostru. În adevăr, Biblia știe cum să ne ridice, dar și cum să descopere și să demascheze ipocrizia și încăpățânarea, cum să taie în mândria noastră, cum să scoată la iveală păcatele no- astre ascunse. Dar acolo unde Dumnezeu taie, El și vindecă, și orice scoate la iveală El și curăță. Și El curăță în așa fel încât să pot să aduc mai multă roadă spre bucuria mea și spre gloria lui Dumnezeu.
Săptămâna 3
De altă parte, știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celorce iubesc pe Dumnezeu, și anume, spre binele celorce sunt chemați după planul Său.
Romani 8:28
În manuscrisul original al textului în limba greacă, acest verset spune cam așa: „Știm că Dumnezeu cauzează toate lucrurile să acționeze împreună spre bine”. Acum, noi știm că există răul, nu numai în lume, dar și în noi înșine. Versetul nu spune că toate lucrurile sunt bune, ci spune că Dumnezeu face ca toate să lucreze împreună spre bine. Acest lucru ne con- duce să ne gandim la elementul profund al autoritații supreme a lui Dumnezeu și a puterii pe care o are El asupra tuturor detaliilor vieții, ca să producă prin ele obiectivele Sale bune. Dumnezeu ia toate împrejurările neprevăzute, toate alegerile, lucrurile bune, rele sau indiferente din viața noastră și le țese împreuna pentru un scop final bun. Aceasta este promisiunea pe care El o face tutror celor care au fost chemați la mântuire. Orice suferință, ispită, încercare și orice păcat, Dumnezeu le țese într-o tapiserie care este in cele din urmă pentru binele tău. S-ar putea ca în momentul de față să nu vezi aceasta. Este ca și cum ne-am uita pe dosul unui covor Persian; nu vedem decât o mulțime de fire care merg în direcție haotică. Dar într-o zi, când vei ajunge în veșnicie și îl vei întoarce pe față, vei vedea cum toate au lucrat împreună pentru binele tău.
Săptămâna 2
Așa vorbește Domnul:
“Înteleptul să nu se laude cu întelepciunea lui, cel tare să nu se laude cu tăria lui, bogatul să nu se laude cu bogătia lui. Ci cel ce se laudă să se laude că are pricepere și că Mă cunoaște, că știe că Eu sunt Domnul, care fac milă, judecată și dreptate pe pământ! Căci în acestea găsesc plăcerea Eu,” zice Domnul.
Ieremia 9:23, 24
Ce minunată promisiune, să știm că Dumnezeu își gasește bucuria în cei care Îl cred și îl cunosc pe El. Trăim într-o lume plină de oameni care se mândresc cu șirul de titluri și grade legate de numele lor. Ei vor ca oamenii să fie impresionați de realizările, cunoștințele și înțelepciunea lor omenească. Unii se laudă cu abilitățile lor fizice, alții cu afacerile pe care și le-au construit.
Întâlnim pe mulți care se laudă cu bogățiile lor. “A te lăuda” înseamnă “a te mândri”. Ei își demonstrează mândria prin hainele care le poartă, mașinile pe care le conduc și casele pe care le au. Așa sunt creaturile umane căzute în păcat. Dar Domnul Dumnezeu spune: “Cel ce se laudă să se laude că are pricepere și că Mă cunoaște.” Aceasta este o veste minunată! Eu îl cunosc pe Dumnezeul universului. De ce m-aș mândri cu înțelepciunea și puterea omenească când îl cunosc pe Domnul universului? Și, un lucru și mai extraordinar, El mă cunoaște pe mine.
Săptămâna 1
“Binecuvintează, suflete, pe Domnul,
și tot ce este în mine
să binecuvinteze Numele Lui cel sfânt!
Binecuvintează, suflete, pe Domnul,
și nu uita nici una din binefacerile Lui!
El îti iartă toate fărădelegile tale,
El îti vindecă toate boalele tale;
El îti izbăvește viata din groapă,
El te încununează cu bunătate și îndurare;”
Psalmul 103: 1-4
Împăratul David și-a făcut un obicei remarcabil, acela de a-și repeta lui însuși acest adevăr: “Binecuvintează, suflete, pe Domnul.” Acest lucru este foarte bine să ni-l spunem, nu e asa? “Și tot ce este în mine să binecuvinteze Numele Lui cel sfânt!” Acest obicei merită pus în practică. Antrenează-ți sufletul să îl binecuvinteze pe Dumnezeu.
Și cum poți face acest lucru? Prin a nu uita binefacerile Sale. Indiferent ce ar merge rău în viață, orice motive de dezamăgire, chiar și o boala
foarte gravă sau chiar moartea, nu afectează binecuvântările eterne pe care le are Dumnezeu pentru tine ca fiu sau fiică a Lui. El ți-a răscumpărat viața de la distrugere și El te încununează cu bunătate și îndurare, care înseamnă har și milă. El a turnat peste tine mila Sa. El îți vindecă toate bolile, nu neaparat în timpul prezent sau în viața aceasta, ci în eternitate. Nu doar atât, dar El îți iartă și toate păcatele. Nu uita niciodată binefacerile Lui: iertarea Sa, perfecțiunea absolută cu care te va binecuvânta când vei ajunge în cer, eliberarea de orice boală și de moarte, milă din belșug, și tot ce ai avea vreodată nevoie. Fie ca tot ce este în tine să binecuvinteze Numele Lui cel sfânt!
Evlaviei
Și fără îndoială, mare este taina evlaviei… „Cel ce a fost arătat în trup, a fost dovedit neprihănit în Duhul, a fost văzut de îngeri, a fost propovăduit printre Neamuri, a fost crezut în lume, a fost înălțat în slavă.”
1 Timotei 3:16
Acest verset constituie o parte dintr-un imn de pe vremea bisericii primare. Însuși caracterul unitar, ritmul și paralela din textul original ne indică acest lucru. Cele șase versuri formează un sumar concis al Evangheliei. “Taina evlaviei” se referă simplu la Isus Hristos. Taină sau mister este ceva ascuns în Vechiul Teastament, dar care este acum revelat în Noul Taestament. Și taina cea mai mare este aceea a lui Dumnezeu întrupat, taina lui Isus Haristos, glorioasa realitate a încarnării.
Aceasta a devenit tema principală al acestui imn al bisericii primare. Dumnezeu s-a descoperit în trup uman prin nașterea din fecioară. El a fost neprihănit prin Duhul Său, neprihănit în mod absolut, sfânt în totalitate. Toți îngerii, cei sfinți și chiar cei căzuți l-au recunoascut. El a fost predicat printre popoare, a fost crezut de oamenii din Galileea și Iudeea. După învierea s-a au existat peste 500 de credincioși în Galileea, iar la fondarea primei biserici, în ziua Rusaliilor, 3000 de persoane au crezut în El. Odată cu înalțarea Lui la cer, a fost primit în slavă și așezat la dreapta Tatălui. Astfel, într-un singur verset ne este rezumată minunata viață a lui Isus Hristos.
Generalitati Despre Sfinta Scriptura
Sfinta Scriptura este colectia cartilor scrise sub insuflarea Duhului Sfint (2 Petru 1:21 -22). Intr-o perioada de aproape 1500 de ani, adica de la Moise si pina la autorul Apocalipsei (de la 1400 i.de Hr. Si pina in anul 100 d. Hr.).
Aceste Sfinte Carti sint tezaurul cel mai pretios de lumina si mintuire pe care Dumnezeu l-a dat celor ce vor crede in El. Biserica crestina le pastreaza ca pe o comoara de mare pret si le foloseste ca pe un izvor de apa vie, din care soarbe invatatura cea dumnezeiasca.
Aceasta colectie cuprinde un numar de 66 de carti sfinte, care, dupa timpul cind au fost scrise, inainte sau dupa Hristos, se impart in 39 de carti ale Vechilui Testament si 27 de carti ale Noului Testament.
Aceste carti se mai numesc si “BIBLIE”. Cuvintul este de origine greceasca. Numele acesta a fost folosit de scriitori bisericesti (Ioan Hristostom si Origen). Cuvintul “BIBLIE” este cel mai des intrebuintat atit de crestini cit si de evrei, infatiseaza deci Sfinta scriptura ca pe o carte de sine statatoare, singura care de-alungul istoriei si-a pastrat acest nume fara adaos si pe care noi credinciosii o socotim cartea mai presus de toate celelalte carti. Cartea Cartilor, cartea pe care, daca n-o putem numi cea mai mare ca intindere, o putem numi CEA MAI PRETIOASA, pentru cuprinsul si roadele ei in sufletele noastre.
De aceea IOAN DAMASCHIN zice cu privire la folosul ce-L aduce Sfinta Scriptura sufletelor noastre: “Sufletul care se adapa cu Dumnezeiasca Scriptura este ca si pomul cel sadit linga izvorul apelor, se ingrasa si da roade coapte, adica credinta adevarata, si se impodobeste cu frunze mereu verzi, adica cu fapte bine placute, caci Sfinta Scriptura ne indreapta atit spre fapte bune, cit si spre Ginduri netulburate, in ea aflam indemnuri spre toata fapta buna si abateri de lo orice fapta rea. Sfinta Scriptura mingiie inima noastra cind este nacajita, o linisteste cind este tulburata si o umple de bucurie. Ea inalta mintea noastra, dupa cum spune psalmistul, ca doua aripi de porumbita, cu argint poleit si preastralucit, suind-o catre Fiul cel Unul-Nascut, iar prin El aducind-o la Parintele luminilor”.
Sfinta Scriptura cu tot dreptul se numeste SFINTA, fie ca vom privi originea ei, fie ca vom socoti cuprinsul ei. Cit priveste ORIGINEA ei, este sfinta fiindca ea nu este produsul mintii omenesti, ci este scrisa de unii barbati cu viata aleasa, insuflati si asistati de Duhul Sfint, si cuprinde adevaruri privind mintuirea credinciosilor.
Cit Priveste CUPRINSUL ei, de asemenea I se cuvine numirea de SFINTA, fiindca cuprinde:
1. Adevaruri importante descoperite de Dumnezeu noua, pentru a cunoaste scopul supranatural la care sintem destinati si raportul nostru fata de dumnezeu;
2. Indemnuri practice pentru viata noastra, spre ajungerea scopului supranatural;
3. Evenimente istorice care fac parte din procesul mintuirii neamului omenesc.
Comments are closed.